Mi-am adus aminte de încercarea mea, eşuată de două ori, de a accede cunoaşterea Kabbalah. Milenii de-a rândul această cunoaştere a fost rezervată bărbaţilor elevaţi. Acum se găsesc destule cărţi pe piaţă spre a crede că, citindu-le, ştii ceva, dar nu este aşa. Adevăratele mistere se relevă în şcoli mistice. După ce am citit tot ce era pe piaţă, am întrebat oameni din domeniu cum aş putea eu, ca femeie, fără să cunosc limba, să accesez asemenea cunoaştere. Şi răspunsul a fost, la diferenţă de 5 ani, acelaşi: nu poți.
Şi atunci m-am întors la ancora mea intimă: Voia Domnului. Am zis că numai El poate face posibil acest lucru, dincolo de voinţa oamenilor. Şi aşa s-a întâmplat.
După ce am scris prima parte a acestei cărţi, m-am gândit că ar fi bine s-o public în SUA pentru o mai bună distribuire pe piaţă. Am plecat singură în SUA şi am stabilit întâlniri cu editori. Dar niciunul nu a fost disponibil în cele trei săptămâni petrecute acolo, deşi confirma- seră. Capotând, L-am întrebat pe Dumnezeu de ce m-a adus în SUA dacă nu am realizat nimic. Şi atunci s-a întâmplat miracolul. Stăteam la cafeaua de dimineaţă în New York, deodată privirea se ridică şi… Ce văd în faţa mea?! Universitatea Kabbalah. Mi-am zis: cum este posibil?! În fiecare zi am băut cafeaua aici şi nu am văzut. Dar până acum nu ajunsesem la nivelul în care egoul să nu îmi mai dicteze interesul în acel oraş. Acum mă lăsasem bătută şi acceptam Voia Sa, oricare ar fi fost ea. Numai în momentul în care alegi să laşi Universul să-ţi arate calea, atunci se întâmplă. Şi uite-aşa am descoperit Kabbalah!
Am intrat în universitate şi mi s-a spus să aştept să fiu intervievată de Rabin.
Acesta mi-a spus trei lucruri:
„Ce bine că ai venit, de când te aşteptam! Eşti conştientă că nu eşti în prima viaţă la Kabbalah?! Ca să reuşeşti, trebuie să încerci de 3 ori.”
Pe moment nu mi-am dat seama ce a vrut să spună, şi cred că mirarea mea l-a amuzat, pentru că a zâmbit precum Moş Crăciun.
Au trecut mai mult de două săptămâni până mi-am dat seama ce a vrut să spună.
Încă mă gândesc ce impact au avut acele cuvinte asupra dezvoltării mele spirituale.
În cărţile sfinte, lectură obligatorie la facultate, se spune că oponentul (sau ego-ul) se descurajează dacă îl supunem de trei ori aceleiaşi încercări, şi atunci se relevă ceea ce sufletul doreşte.
Asta practic e o validare a faptului că nu doreşti să studiezi această ştiinţă doar din ego sau pentru că aşa e moda, ci pentru că într-adevăr ai dorinţa de cunoaştere.
Astfel am pătruns într-o lume miraculoasă, care mi-a dat răspunsul la multe întrebări.
Una dintre întrebări era iubirea. Nu sunt o fiinţă atât de romantică să cred că iubirea înseamnă lumânări aprinse şi flori, dar am înţeles de ce Iisus a venit să ne înveţe iubirea. După ce Vechiul Testament a venit să pună bazele unei societăţi bazate pe principii (vezi cele 10 porunci), Noul Testament a venit să ne înveţe cum putem trece la următorul nivel: iubirea Hristică.
De altfel, în limba ebraică cuvântul „iubire” şi „unu” sunt la fel din punct de vedere al valorii numerologice. Aceasta ne indică că iubirea are puterea să unifice şi să facă, din doi, unu. Orice este spart poate fi rezolvat cu iubire. Orice lipseştepoate fi remediat cu iubire. Iubirea este, şi tot timpul a fost, cel mai bun şi unicul răspuns.
Când mergeam la meditaţiile de la Universitate, erau de cele mai multe ori în limba ebraică, limbă pe care nu o stăpânesc, şi eram foarte stresată că nu m-am învrednicit s-o învăţ. Dar a venit soţia unui profesor şi m-a liniştit, spunându-mi că nu am de ce să fiu stresată, ar fi bine să fiu recunoscătoare. M-am uitat mirată la ea şi am întrebat: de ce? Ea mi-a spus că în felul acesta mă pot conecta la vibraţia cuvintelor, fără să-mi activez partea raţională a creierului, prin care înţelegeam ce exprimă cuvintele, şi astfel aveam mai mult de câştigat decât cei care ştiau limba. Şi într-adevăr am început să percep energia dincolo de cuvinte, să intuiesc mesajul şi să mă conectez astfel la un nivel superior de elevare spirituală.
În acest fel am început să traduc din nou ce diferite niveluri de cunoaştere, cu care astfel intram în rezonanţă.
După ce am terminat facultatea, am realizat că am făcut doar un prim pas şi că această tehnică se dobândeşte prin studiu aprofundat şi continuu pentru tot restul vieţii.
Şi vorba unui profesor de la Kabbalah: „Cu cât înveţi mai mult, îţi dai seama că ştii mai puţin”.
Citat din cartea Dieta Minții, vă invitam la lectură pentru o imagine completă.
2 Comments
Eu personal tot timpul va urmăresc cu mare interes fiindcă pana ce și atitudinea dv îmi inspira încredere liniște pace și bucurie.
Mulțumesc Bunului Dumnezeu ca ati apărut în viata mea!
Multumesc pentru aprecieri. Tot ceea ce fac este doar misiunea cu care m-a invrednicit bunul Dumnezeu.